I.
da, da
asta-i ce-am vrut,
ce am dorit mereu,
am vrut întotdeauna,
să mă întorc
la trupul
în care am fost născut –
Allen Ginsberg
sunt dintre cei care au scăpat să nu fie aruncați la coș
nașterea mea a început cu o moarte prematură. mama încercase câteva săptămâni la rând să mă piardă
luase pumni de medicamente de la o moașă comunală
după naștere ne-a vizitat doar vecinul Ștefan
tata nu a putut pleca de acasă. potcovea caii în ziua aceea
un copil e o grămăjoară inutilă de carne
starea placentară e cel mai eficient drog
mă țin din răsputeri să nu țâșnesc afară
cordonul ombilical mi-e strâns în jurul gâtului trebuie să ies
e ora nebunilor când doar eu văd dezastrul ce se apropie
imaginea celui ce pierde
tramvaiul
iubita
actele
banii
nasturele
inelul
timpul
rinichiul
copilul
amintirea
imaginea celui cu insomnii în fiecare noapte până la cinci dimineața
imaginea celui fără privire
imaginea din spatele imaginii
le simt pe toate
ca o piele de împrumut peste carnea mea crudă
This entry has no comments
Sorry, but comments closed.